Sindromul Impostorului

Te-ai întrebat vreodată dacă ești suficient de bun în ceea ce faci? Dacă atingi așteptările celorlalți? Te-ai făcut să crezi singur în norocul chior, în faptul că într-o lume firească nu ai ajunge unde ești acum de fapt?

Întrucât sindromul impostorului nu este nici o trăsătură de personalitate, nici o tulburare psihică, ci considerat de către specialiști o distorsiune cognitivă. Astfel, unii profesioniști au inițiat diverse studii, care au avut la bază acest subiect și au ajuns la următoarele concluzii: 

 “Femeile realizate din punct de vedere profesional, cu o carieră înfloritoare, sunt cel mai des afectate de sindromul impostorului.”

“We’re more likely to experience imposter syndrome if we don’t see many examples of people who look like us or share our background who are clearly succeeding in our field” – Emily Hu

“When you experience systemic oppression or are directly or indirectly told your whole life that you are less-than or undeserving of success and you begin to achieve things in a way that goes against a long-standing narrative in the mind, imposter syndrome will occur.” – Brian Daniel Norton

Un prim studiu complex al sindromului impostorului pe plan intern a fost efectuat de către psihologul și autorul Pauline Rose Clance în colaborare cu Suzanne Imes: “The Impostor Phenomenon”. În ea se regăsește o gamă extinsă de perspective fascinante ale persoanelor suferinde de acest sindrom, care au reușit să depășească aceste dificultăți.

Dacă te regăsești în descrierea de până acum, acestea sunt câteva lucruri care te pot ajuta:

• Conștientizează că nu există perfecțiune: caută cum poți reduce tendința perfecționistă în viața ta
• Exteriorizează-ți sentimentele și gândurile: găsește compasiune fie în alte persoane, fie în tine (găsește susținere în hobby-uri, în scrierea gândurilor, în conversații cu persoane apropiate)
• Recunoaște-ți realizările, punctele forte: un eșec nu îți șterge încercările reușite de până acum.

Articol realizat de Ghebrea Clara și Coman Daria