Omul și Profesorul Cristinel Teșu

Astăzi avem onoarea de a face cunoștință cu domnul Cristinel Teșu, Profesor la Catedra de Religie Ortodoxă din cadrul Liceului Teoretic Alexandru Vlahuță din București. Mă bucur să vă avem alături domnule Profesor și vă mulțumesc pentru dorința de colaborare și sprijin.

În minutele care urmează ne-am propus să vă adresăm un set de întrebări prin intermediul cărora doresc ca elevii liceului nostru (-și nu numai!) să vă cunoască și să vă descopere ca OM, ca Profesor și ca Prieten al elevilor.

1.De unde a pornit această iubire puternică față de Dumnezeu? A existat cineva care v-a ghidat spre această cale? Dacă da, ne puteți spune cine?

Fericitul Augustin în cuvântările sale menționa faptul că: “Adânc pe adânc caută și neliniștit este sufletul meu până se va odihni întru Tine Doamne!”; de asemenea în Sfânta Scriptură, în cartea Psalmilor găsim pasajul în care se zice că după: “Cum dorește un cerb izvoarele de apă, așa Te dorește sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!” (PS. 42, 1) Ei bine, cred că mai degrabă a revărsat Dumnezeu borcanul iubirii în mine, prin dragostea părinților mei, care mi-au cultivat sufletul până în acest moment al vieții. Pentru mine, relația cu divinitatea joacă un rol extrem de important. Fiecare om are o chemare și un drum pe care este nevoit să meargă; depinde cum ne deschidem inima și sufletul în căutarea armoniei spirituale.

2.Cum ați ajuns să deveniți cadru didactic? De ce ați ales acest drum?

De cele mai multe ori nu trebuie să facem noi alegeri în viață ca și cum am programa traiectoria profesională și personală. Așa mi-a fost rânduit oarecum, dar exemplele și mentorii care m-au îndrumat, fac parte tot din cadrul familial: mama mea, bunicii mei, cea mai mare parte a familiei mele sunt profesori, predând diverse materii.

Este o chemare și o binecuvântare să poți preda în aceste vremuri tulburi, laicizate în care materia Religie Ortodoxă se prezintă sub multiple înțelesuri și doctrine. Cu toate acestea nimic nu este întâmplător, pentru că atunci când îți dorești cu adevărat un lucru, tot universul participă la bucuria alegerii tale ca persoană, ca om și mentor.

3.Dacă v-ați putea caracteriza activitatea didactică în 3 cuvinte, care ar fi acestea și de ce? 

Devotament, succes și pasiune! Fără devotament nu aș putea rezista tuturor încercărilor profesionale; fără pasiune nu poți avea succes , iar toate sunt încununate în persoana de față …

4.Știu că dumneavoastră predați atât la ciclul primar, cât și la ciclul gimnazial și cel liceal. Cum reușiți să faceți atât de ușor trecerea de la un ciclu la altul și unde vi se pare cel mai frumos? 

Nu e vorba de o „trecere“ propriu-zisă … mai degrabă aș spune o performanță pe care am fructificat-o în timp și care mă ajută să pot răspunde tuturor cerințelor copiilor de orice vârstă. Peste tot este frumos; școala cu toți elevii sunt frumoși. Omul în sine este chipul lui Dumnezeu, iar dacă Dumnezeu este iubire , El este și frumusețe. Este cel ce este și ca atare El rămâne frumosul absolut. Acest frumos ni l-a dăruit și nouă, astfel încât trebuie să radiem de fericire și de iubire încununate de dăruire.

5.Cum arată o zi obișnuită din viața dumneavoastră? Există vreo activitate deosebită pe care o faceți zi de zi? 

În primul rând vă îndemn ca în orice program pe care îl începeți zi de zi, să nu lipsească timpul rugăciunii, oricât de mic ar fi acesta. Mai apoi pregătirea profesională pentru orele de curs, care ocupă cea mai mare parte a timpului. Lectura și ambianța muzicală sunt o încununare a tuturor activităților dintr-o zi obișnuită.

6.Știu că dumneavoastră sunteți genul de profesor care pune în evidență respectul din cadrul relației elev-profesor. A existat până acum un eveniment cu totul special din cariera dumneavoastră de cadru didactic?  

Fiecare pas pe care îl fac atunci când particip la ora de curs (chiar și ora on-line) este un eveniment. Dar am încercat mereu să depășesc acest statut de eveniment. Îmi place să mă apropii de copiii și să schimb deseori starea – și eu mă așez în locul elevului pentru ca la rândul meu să învăț și să înțeleg felul și sensul vieții. Toți suntem proprii noștri elevi în momentul în care dorim să învățăm unul de altul.

7.Cum vă caracterizați dumneavoastră ca și cadru didactic? Ce trăsături fac un profesor bun în adevăratul sens al cuvântului?

Toți oamenii au un dar special; un dar anume. Prin prisma materiei pe care o predau, în momentul în care vorbești despre învățătura Mântuitorului Iisus Hristos sunt motivat să respect cuvântul Său, care zice: „Fiți blânzi și smeriți cu inima!“ În toate trăsăturile unui cadru didactic smerenia și bunătatea ocupă un loc important. Când ești bun încerci să aplanezi situațiile conflictuale (ca diriginte); totodată prin smerenie conștientizezi faptul că elevul din fața ta ca profesor îți poate fi un profesor cu calități deosebite – sufletul copilului, elevului este bun și ar trebui să ne însușim această bunătate și noi. Nu în ultimul rând, calitatea intelectuală și profesională sunt alte aspecte la care trebuie să zăbovim: un profesor iubit de elevi este și unul care știe să expune învățăturile (materiei predate) sub forma unui joc intelectual. Trebuie ca să cunoști extrem de bine materia predată, pentru a o expune trezind interesul elevului. Elevul să participe la ora de curs din interes intelectual, academic și nu forțat pentru a ocoli o absență sau o notă mică.

8.Cum vede Cristinel Teșu sistemul de învățământ și ce ar schimba la el? 

In primul rând cred că a schimba sistemul de învățământ pornește de la ideea de a ne schimba pe noi înșine – cadrele didactice să fie motivate de a preda la nivelul cel mai înalt fiecare materie în parte, astfel încât elevii să participe din propria lor conștiință la orele de curs pentru a se documente și a învăța. Respectul profesor – elev trebuie reabilitat. El se pierde de la o zi la alta din păcate, dar nădăjduim că noua generație va mai păstra tradițiile profesionale și culturale.

9.Dacă ați putea alege orice altă meserie decât cea de cadru didactic, care ar fii aceea și de ce? 

Depinde din ce punct de vedere privim această întrebare. E destul de delicată, dar cred că o altă meserie pe care aș urma-o ar trebui să fie în același registru (compatibil) cu statul de profesor. Îmi place să interacționez cu oamenii și să îi descopăr. Să îi învăț și să învăț de la ei.

10.A existat o persoană care v-a ghidat în viață și datorită căreia ați ajuns omul și profesorul care sunteți astăzi? Dacă da, cine și prin ce au reușit acest lucru?

Cred că mentorul meu este reprezentat de un grup de personalități care m-au finisat, m-au cizelat și m-au sprijinit să fiu cel de astăzi. Mi-a fost dat să cunosc diverse persoane de la care am învățat cum să mă comport în societate, în școală și mai ales în viața cotidiană. Suntem chipul slavei divine și mărginiți din anumite puncte de vedere, trebuie să escaladăm muntele cunoașterii. Trebuie să ne comportăm ca niște boieri în viață deoarece în măsura în care oferim vom și primi. În momentul în care părinții îți dau aripi și în viața noastră apare acea persoană care ne învață să zburăm, ei bine atunci putem spune că suntem cu adevărat desăvârșiți! La mine scara profesională a pornit din familie (cu părinții mei: Tatăl care este Preot și mama Profesor-Învățător; fratele: Profesor și Preot Diacon) și în prezent am onoarea de a mă finisa profesional și intelectual lângă cel care are încredere în mine și mă sprijină să urc tot mai sus – un Om drag sufletului meu: Prieten, Preot și Exemplu viu în societatea de astăzi (Pr.Felix-Iulian).

Domnule profesor, țin să vă mulțumesc încă o dată pentru oportunitate și pentru dorința de colaborare!

Interviu realizat de Maria Ciurescu, XI A.